Sari la conținut

Ținutul Someș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Ținutul Crișuri)
Someș
—  ținut  —
Stemă
Stemă

Țară România
Județ Cluj
Municipiu Cluj
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăCluj

Suprafață
 - Total33,385 km²

Populație
 - Total2.143.453 locuitori

Fus orarUTC+2

Prezență online

Poziția localității Someș
Poziția localității Someș
Poziția localității Someș

Ținutul Someș (denumirea propusă inițial fiind ținutul Crișuri) a fost unul din cele zece ținuturi înființate în 1938, prin Legea administrativă din 14 august,[1] după ce regele Carol al II-lea a inițiat în România o reformă instituțională după model fascist,[2] modificând Constituția României, legea administrării teritoriale și introducând monopartidismul. A fost desființat în urma dictatului de la Viena din 30 august 1940.

Orașul Cluj este numit reședință de ținut. Ținutul includea 7 județe cu 56 de plăși, 16 orașe și 1575 de sate. Suprafața ținutului era de 33.385 kmp, iar populația de 2.143.453 locuitori, din care, la 1 iulie 1937, 372.609 trăiau în orașe.

Județe încorporate

[modificare | modificare sursă]

În conformitate cu reforma administrativă și constituțională din anul 1938, cele 71 de județe au fost subordonate ținuturilor. Cele șapte județe care au compus ținutul Someș au fost următoarele:

Conform Decretului Regal nr. 4285 din 13 decembrie 1938,[3] stema ținutului Someș consta din „Scutul: șapte fâșii așezate oblic de la dreapta la stânga, alternând roșu și albastru («barres»), înfățișând cele 7 județe ale ținutului, prin culorile predominante din stemele lor. Peste tot, capul de zimbru negru, simbolizând Maramureșul, leagănul Moldovei, cuprins în acest ținut. ”.

Rezidenți regali

[modificare | modificare sursă]

Reactualizarea ideii în anul 2011

[modificare | modificare sursă]

În anul 2011 președintele Traian Băsescu a adus în discuție o propunere de împărțire administrativ-teritorială similară celei din 1938. Ideea înființării unui superjudeț Crișuri sau Crișana a fost criticată de istorici și de specialiști în drept administrativ.[8]

  1. ^ Publicată în „Monitorul Oficial”, partea 1, nr. 187 din 14 august 1938
  2. ^ Günther H. Tontsch, „Juristische Literatur zur rumänischen Verwaltungsgeschichte im 19. und 20. Jahrhundert”, în: Jahrbuch für Europäische Verwaltungsgeschichte, nr. 12/2000, p. 285.
  3. ^ Publicat în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 34 din 10 februarie 1939, p. 698
  4. ^ ***, „Cei zece rezidenți regali au depus jurământ în fața M. S. Regelui”, în România, anul I, nr. 75, luni 15 august 1938, p. 18.
  5. ^ a b ***, „Lista nominativă a demnitarilor intrând în prevederile decretului-lege Nr. 3262”, în Universul, anul LVII, nr. 280, vineri 11 octombrie 1940, p. 7.
  6. ^ a b ***, „Noui numiri și transferări de rezidenți regali”, în România, anul II, nr. 244, vineri 3 februarie 1939, p. 5.
  7. ^ ***, „Lista nominativă a demnitarilor intrând în prevederile decretului-lege Nr. 3262”, în Universul, anul LVII, nr. 282, duminică 13 octombrie 1940, p. 8.
  8. ^ Valentin Malaescu (), „De ce Crișana și nu Ardealul de Nord?”, Ziua de Cluj, accesat în